Catisma 3
Psalm 17

1. Iubi‑Te‑voi, Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea și scăparea mea și izbăvitorul meu,

2. Dumnezeul meu, ajutorul meu și voi nădăjdui spre Dânsul, 

3. Apărătorul meu și puterea mântuirii mele și sprijinitorul meu.

4. Lăudând voi chema pe Domnul și de vrăjmașii mei mă voi izbăvi.

5. Cuprinsu‑m‑au durerile morții și râurile fărădelegii m‑au tulburat.

6. Durerile iadului m‑au înconjurat; întâmpinatu‑m‑au lațurile morții.

7. Și când mă necăjeau am chemat pe Domnul și către Dumnezeu am strigat.

8. Auzit‑a din locașul Lui cel sfânt glasul meu și strigarea mea, înaintea Lui, va intra în urechile Lui.

9. Și s‑a clătinat și s‑a cutremurat pământul și temeliile munților s‑au tulburat și s‑au clătinat, că S‑a mâniat pe ele Dumnezeu.

10. Întru mânia Lui fum s‑a ridicat și pară de foc de la fața Lui, cărbuni aprinși de la El.

11. Și a plecat cerurile și S‑a coborât și negură era sub picioarele Lui.

12. Și S‑a suit pe heruvimi și a zburat; zburat‑a pe aripile vântului.

13. Și Și‑a pus întunericul acoperământ, împrejurul Lui cortul Lui, apă întunecoasă în norii văzduhului.

14. De strălucirea feței Lui norii au fugit, glasul Lui prin grindină și cărbuni de foc.

15. Și a tunat din cer Domnul și Cel Preaînalt a dat glasul Său.

16. Trimis‑a săgeți și i‑a risipit pe ei, și fulgere a înmulțit și i‑a tulburat pe ei.

17. Și s‑au arătat izvoarele apelor și s‑au descoperit temeliile lumii,

18. De certarea Ta, Doamne, de suflarea Duhului mâniei Tale.

19. Trimis‑a din înălțime și m‑a luat, ridicatu‑m‑a din ape multe.

20. Izbăvește‑mă de vrăjmașii mei cei tari și de cei ce mă urăsc pe mine, că s‑au întărit mai mult decât mine.

21. Întâmpinatu‑m‑au ei în ziua necazului meu, dar Domnul a fost întărirea mea

22. Și m‑a scos la loc larg, m‑a izbăvit, că m‑a voit.

23. Și îmi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea și după curăția mâinilor mele îmi va răsplăti mie,

24. Că am păzit căile Domnului și n‑am fost necredincios Dumnezeului meu.

25. Că toate judecățile Lui sunt înaintea mea și îndreptările Lui nu s‑au depărtat de la mine.

26. Și voi fi fără prihană cu Dânsul și mă voi păzi de fărădelegea mea.

27. Și îmi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea și după curăția mâinilor mele înaintea ochilor Lui.

28. Cu cel cuvios, cuvios vei fi; și cu omul nevinovat, nevinovat vei fi.

29. Și cu cel ales, ales vei fi; și cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici.

30. Că Tu pe poporul cel smerit îl vei mântui și ochii mândrilor îi vei smeri.

31. Că Tu vei aprinde făclia mea, Doamne; Dumnezeul meu, vei lumina întunericul meu.

32. Căci cu Tine mă voi izbăvi de ispită, și cu Dumnezeul meu voi trece zidul.

33. Dumnezeul meu, fără prihană este calea Lui, cuvintele Domnului în foc lămurite; scut este tuturor celor ce nădăjduiesc în El.

34. Că cine este Dumnezeu afară de Domnul? Și cine este Dumnezeu afară de Dumnezeul nostru?

35. Dumnezeu, Cel ce mă încinge cu putere, și a pus fără prihană calea mea.

36. Cel ce face picioarele mele ca ale cerbului și peste cele înalte mă pune.

37. Cel ce întărești mâinile mele în vreme de război și ai pus arc de aramă în brațele mele.

38. Și mi‑ai dat mie scutul mântuirii mele și dreapta Ta m‑a sprijinit.

39. Și certarea Ta m‑a îndreptat până în sfârșit și certarea Ta însăși mă va învăța.

40. Lărgit‑ai pașii mei sub mine și n‑au slăbit picioarele mele.

41. Urmări‑voi pe vrăjmașii mei și‑i voi prinde pe dânșii și nu mă voi întoarce până ce se vor sfârși.

42. Îi voi zdrobi pe ei și nu vor putea să stea, cădea‑vor sub picioarele mele.

43. Și m‑ai încins cu putere spre război și ai împiedicat pe toți cei ce se sculau împotriva mea.

44. Și pe vrăjmașii mei i‑ai făcut să fugă, iar pe cei ce mă urăsc pe mine i‑ai nimicit.

45. Strigat‑au către Domnul și nu era cel ce mântuiește; și nu i‑a auzit pe ei.

46. Și‑i voi sfărâma pe ei ca praful în fața vântului, ca tina ulițelor îi voi zdrobi pe ei.

47. Izbăvește‑mă de răzvrătirile poporului; pusu‑m‑ai căpetenie neamurilor.

48. Poporul pe care nu l‑am cunoscut mi‑a slujit mie. Cu auzul urechii m‑a auzit.

49. Fiii străini m‑au mințit pe mine. Fiii străini au îmbătrânit și au șchiopătat în cărările lor.

50. Viu este Domnul și binecuvântat este Dumnezeul meu, și să Se înalțe Dumnezeul mântuirii mele.

51. Dumnezeule, Cel ce mi‑ai dat izbânda și mi‑ai supus popoarele; Izbăvitorul meu de vrăjmașii cei furioși,

52. De la cei ce se ridică împotriva mea, înalță‑mă, de omul nedrept izbăvește‑mă.

53. Pentru aceasta Te voi lăuda între neamuri, Doamne; și numele Tău îl voi cânta.

54. Cel ce mărești mântuirea împăratului Tău și faci milă unsului Tău, lui David și seminției lui, până în veac.

Slavă...
 
Psalm 18
1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria.

2. Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă.

3. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.

4. În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor.

5. În soare şi-a pus locaşul său; şi el este ca un mire ce iese din cămara sa.

6. Bucura-se-va ca un uriaş, care aleargă drumul lui.

7. De la marginea cerului ieşirea lui, şi oprirea lui până la marginea cerului; şi nu este cine să se ascundă de căldura lui.

8. Legea Domnului este fără prihană, întoarce sufletele; mărturia Domnului este credincioasă, înţelepţeşte pruncii;

9. Judecăţile Domnului sunt drepte, veselesc inima; porunca Domnului este strălucitoare, luminează ochii.

10. Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului. Judecăţile Domnului sunt adevărate, toate îndreptăţite.

11. Dorite sunt mai mult decât aurul, şi decât piatra cea de mare preţ; şi mai dulci decât mierea şi fagurele.

12. Că robul Tău le păzeşte pe ele, şi răsplătire multă are.

13. Greşelile cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curăţeşte-mă

14. Şi de cele străine fereşte pe robul Tău; de nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi şi mă voi curăţi de păcat mare.

15. Şi vor bineplăcea cuvintele gurii mele şi cugetul inimii mele înaintea Ta pururea; Doamne, Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu.
 
Psalm 19
1. Să te audă Domnul în ziua necazului şi să te apere numele Dumnezeului lui Iacob.

2. Trimită ţie ajutor din locaşul Său cel sfânt şi din Sion să te sprijinească pe tine.

3. Pomenească toată jertfa ta şi arderea de tot a ta bineplăcută să-I fie.

4. Dea ţie Domnul după inima ta şi tot sfatul tău să-l plinească.

5. Bucura-ne-vom de mântuirea ta şi întru numele Dumnezeului nostru ne vom mări. Plinească Domnul toate cererile tale.

6. Acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe unsul Său, cu puterea dreptei Sale.

7. Îl va auzi pe dânsul din cerul cel sfânt al Lui.

8. Unii se laudă cu căruţele lor, alţii cu caii lor, iar noi ne lăudăm cu numele Domnului Dumnezeului nostru.

9. Aceştia s-au împiedicat şi au căzut, iar noi ne-am sculat şi ne-am îndreptat.

10. Doamne, mântuieşte pe împăratul şi ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.
 
Psalm 20
1. Doamne, întru puterea Ta se va veseli împăratul şi întru mântuirea Ta se va bucura foarte.

2. După dorirea inimii lui i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el.

3. Că l-ai întâmpinat pe el cu binecuvântările bunătăţii, pus-ai pe capul lui cunună de piatră scumpă.

4. Viaţă a cerut de la Tine şi i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului.

5. Mare este slava lui întru mântuirea Ta, slavă şi mare cuviinţă vei pune peste el.

6. Că îi vei da lui binecuvântare în veacul veacului, îl vei veseli pe dânsul întru bucurie cu faţa Ta.

7. Că împăratul nădăjduieşte în Domnul şi întru mila Celui Preaînalt nu se va clinti.

8. Află-se mâna Ta peste toţi vrăjmaşii Tăi, dreapta Ta să afle pe toţi cei ce Te urăsc pe Tine.

9. Îi vei pune pe ei ca un cuptor de foc în vremea arătării Tale;

10. Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei, şi-i va mânca pe ei focul.

11. Rodul lor de pe pământ îl vei pierde şi sămânţa lor dintre fiii oamenilor.

12. Că au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi care nu vor putea să stea.

13. Că îi vei pune pe ei pe fugă şi cu arcul Tău vei ţinti capul lor.

14. Înalţă-Te, Doamne, întru tăria Ta, cânta-vom şi vom lăuda puterile Tale.
 
Psalm 21
1. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m‑ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greșelilor mele.

2. Dumnezeul meu, striga‑voi ziua și nu vei auzi, și noaptea și nu Te vei gândi la mine.

3. Iar Tu întru cele sfinte locuiești, lauda lui Israel.

4. În Tine au nădăjduit părinții noștri, nădăjduit‑au în Tine și i‑ai izbăvit pe ei.

5. Către Tine au strigat și s‑au mântuit, în Tine au nădăjduit și nu s‑au rușinat.

6. Iar eu sunt vierme și nu om, ocara oamenilor și defăimarea poporului.

7. Toți cei ce m‑au văzut m‑au batjocorit, grăit‑au cu buzele, clătinat‑au capul zicând:

8. «Nădăjduit‑a spre Domnul, izbăvească‑l pe el, mântuiască‑l pe el, că‑l voiește pe el».

9. Că Tu ești Cel ce m‑ai scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele.

10. Spre Tine m‑am aruncat de la naștere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu ești Tu.

11. Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape și nu este cine să‑mi ajute.

12. Înconjuratu‑m‑au viței mulți, tauri grași m‑au împresurat.

13. Deschis‑au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpește și răcnește.

14. Ca apa m‑am vărsat și s‑au risipit toate oasele mele.

15. Făcutu‑s‑a inima mea ca ceara ce se topește în mijlocul pântecelui meu.

16. Uscatu‑s‑a ca un vas de lut tăria mea și limba mea s‑a lipit de cerul gurii mele și în țărâna morții m‑ai coborât.

17. Că m‑au înconjurat câini mulți, adunarea celor vicleni m‑a împresurat.

18. Străpuns‑au mâinile mele și picioarele mele.

19. Numărat‑au toate oasele mele, iar ei priveau și se uitau la mine.

20. Împărțit‑au hainele mele loruși și pentru cămașa mea au aruncat sorți.

21. Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte.

22. Izbăvește de sabie sufletul meu și din gheara câinelui viața mea.

23. Izbăvește‑mă din gura leului și din coarnele taurilor smerenia mea.

24. Spune‑voi numele Tău fraților mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda, zicând:

25. Cei ce vă temeți de Domnul, lăudați‑L pe El, toată seminția lui Iacov slăviți‑L pe El!

26. Să se teamă de Dânsul toată seminția lui Israel.

27. Că n‑a defăimat, nici n‑a lepădat ruga săracului,

28. Nici n‑a întors fața Lui de la mine și când am strigat către Dânsul, m‑a auzit.

29. De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El.

30. Mânca‑vor săracii și se vor sătura și vor lăuda pe Domnul; iar cei ce‑L caută pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului.

31. Își vor aduce aminte și se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului.

32. Și se vor închina înaintea Lui toate semințiile neamurilor.

33. Că a Domnului este împărăția și El stăpânește peste neamuri.

34. Mâncat‑au și s‑au închinat toți grașii pământului, înaintea Lui vor cădea toți cei ce se coboară în pământ.

35. Și sufletul meu în El viază și seminția mea va sluji Lui.

36. Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. Și vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naște și ce a făcut Domnul.
 
Psalm 22
1. Domnul mă paște și nimic nu‑mi va lipsi.

2. La loc de pășune, acolo m‑a sălășluit; la apa odihnei m‑a hrănit.

3. Sufletul meu l‑a întors, povățuitu‑m‑a pe căile dreptății, pentru numele Lui.

4. Că de voi și umbla în mijlocul morții, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine ești.

5. Toiagul Tău și varga Ta, acestea m‑au mângâiat.

6. Gătit‑ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns‑ai cu untdelemn capul meu și paharul Tău este adăpându‑mă ca un puternic.

7. Și mila Ta mă va urma în toate zilele vieții mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.
 
Psalm 23
1. Al Domnului este pământul şi plinirea lui; lumea şi toţi cei ce locuiesc în ea.

2. Acesta pe mări l-a întemeiat pe el şi pe râuri l-a aşezat pe el.

3. Cine se va sui în muntele Domnului Şi cine va sta în locul cel sfânt al Lui?

4. Cel nevinovat cu mâinile şi curat cu inima, care n-a luat în deşert sufletul său şi nu
s-a jurat cu vicleşug aproapelui său.

5. Acesta va lua binecuvântare de la Domnul şi milostenie de la Dumnezeu,
Mântuitorul său.

6. Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută faţa Dumnezeului
lui Iacob.

7. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra
Împăratul slavei.

8. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în
război.

9. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra
Împăratul slavei.

10. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.
 
Slavă...
DUPĂ A TREIA CATISMĂ




Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru...

Apoi troparele, glasul al 3‑lea:

Nevrednic fiind pe pământ, suflete al meu, pocăiește‑te! Țărâna în mormânt nu laudă și de greșeli nu se izbăvește. Strigă, dar, către Hristos Dumnezeu: Cunoscătorule de inimi, greșit‑am; ci, mai înainte de a mă osândi, Dumnezeule, milostivește‑Te spre mine și mă mântuiește!

Până când, suflete al meu, petreci în păcat? Până când tot amâni pocăința? Adu‑ți aminte de judecata ce va să fie și strigă către Hristos Dumnezeu: Cunoscătorule de inimi, greșit‑am! Ci, Tu, Doamne, Cel ce ești fără de păcate, miluiește‑mă!

Slavă...

La înfricoșătoarea judecată, fără de pârâși voi fi vădit și fără de martori voi fi osândit, că se vor deschide cărțile conștiinței și lucrurile cele ascunse se vor descoperi. De aceea, mai înainte de a se cerceta cele lucrate de mine, în priveliștea aceea a toată lumea, Dumnezeule, curățește‑mă și mă miluiește!

Și acum...

Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, neînțeleasă și necuprinsă este taina cea înfricoșătoare ce s‑a lucrat întru tine: că pe Cel necuprins zămislindu‑L, L‑ai născut îmbrăcat în trup, din preacinstitul tău sânge. Pe Acela, Curată, roagă‑L, ca pe Fiul tău, să mântuiască pe toți cei ce‑ți cântă ție!

Apoi Doamne miluiește (de 40 de ori) și rugăciunea aceasta:

Doamne Atotțiitorule, Cuvinte al Tatălui Celui fără de început și Însuți Dumnezeu desăvârșit, Iisuse Hristoase, Care pentru îndurările milei Tale celei neasemănate niciodată nu Te desparți de robii Tăi, ci pururea Te odihnești întru ei, nu mă părăsi pe mine, robul Tău, Împărate întru tot sfinte, ci‑mi dă mie, nevrednicului, bucuria mântuirii Tale și‑mi luminează mintea cu lumina cunoștinței Evangheliei Tale. Sufletul meu îl leagă cu dragostea crucii Tale. Trupul meu cu nepătimirea Ta îl împodobește. Gândurile mele le împacă. Picioarele mele le ferește de alunecare. Nu mă pierde cu fărădelegile mele, Preabunule Doamne, ci mă ispitește, Dumnezeule, și cunoaște inima mea, caută și află cărările mele, și de mă aflu pe calea fărădelegii, abate‑mă de la ea și mă îndreptează pe calea cea veșnică. Că Tu ești Calea și Adevărul și Viața și Ție slavă Îți înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.